De la A la GAL: Consolidarea parteneriatului și elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) Partea II

După cum ați putut observa din articolele precedente, GAL-ul unește teritorii și resurse diverse, oameni și organizații active, vise și dorințe sincere de a schima și dezvolta zonele rurale, iată de ce este important ca în cadrul ședințelor de lucru oamenii să înceapă a gândi ca o regiune comună, ca niște comunități legate, care-și construiesc o comunitate în viitor.  

Astfel, la ședința de lucru nr. 4, potențialii membri GAL vor încerca să identifice resursele, valorile și elementele de identitate comună, care vor sta la baza formulării denumirii GAL, misiunii și viziunii. Sugestiile de lucruri care pot uni satele de pe teritoriul GAL-ului sunt: teritoriul, caracteristicile peisagistice, patrimoniul cultural, natural și istoric, motivația, intenția, dorința de schimbare, acțiune, valorile, credința etc. 

Misiunea și viziunea sunt acele elemente ale SDL, care trebuie să ajute la consolidarea unei poziții comune ale membrilor GAL și comunităților locale din teritoriul GAL-ului, în ceea ce privește scopul existenței și funcționării GAL-ului.  

Viziunea descrie situația dorită după o anumită perioadă (în cazul SDL această perioadă este de șapte ani) definită în condiții ideale, pornind de la situația actuală. Aceasta determină direcția de dezvoltare și motivează la acțiune. Cu alte cuvinte, viziunea GAL-ului trebuie să răspundă la întrebarea: ”Unde ne-am dori să ajungem pe plan de dezvoltare peste șapte ani?”. În plus, viziunea trebuie să fie bazată pe valorile comune și să fie formulată în așa fel, încât să reflecte încrederea în viitor, să-i inspire pe cei care trebuie s-o urmeze, să-i ghideze spre o variantă optimistă a dezvoltării GAL-ului, să fie realizabilă, să aibă tangență cu istoria, cultura, tradiția și valorile din GAL, să fie corelată cu situația actuală în zonă și misiunea GAL-ului, să ofere direcții clare pentru dezvoltare, să inspire entuziasm, să fie pentru fiecare ușor de înțeles, să reflecte atitudinea unică, comună a celor care au creat-o. 

Misiunea reprezintă conceptul GAL-ului, ideea dezvoltării sale, mesajul sau promisiunea generală exprimată. Misiunea trebuie să răspundă la întrebările: „Pentru ce a fost constituit GAL-ul? Cum îndeplinim viziunea?”. Misiunea reprezintă o informație succintă și conține cuvinte-cheie, cum ar fi: dezvoltare economică, îmbunătățirea calității vieții, valorificarea patrimoniului cultural/istoric/natural, monetizare, colaborare, parteneriat, unitate, sinergie etc. La fel și declarația misiunii trebuie privită tot așa cum GAL-ul dorește să fie privit din exterior. O misiune trebuie să fie: motivantă, realistă, realizabilă, specifică și clară. Misiunea trebuie să reflecte valorile și principiile GAL-ului. 

Dacă în cazul viziunii și misiunii, este nevoie de formulat fraze mai complexe, atunci în cazul denumirii GAL, potențialii membri trebuie să identifice acele 2-3 cuvinte care redau unicitatea și specificul GAL-ului.  Denumirea trebuie să fie sugestivă,  reprezentativă, individuală și care să reflecte specificul GAL-ului. Decizia despre denumire trebuie luată în comun și în mod natural, de către toți participanții. Dacă va exista măcar o persoană, care nu va fi de acord cu denumirea, facilitatorul și expertul vor lucra până se va ajunge la un consens – absolut fiecare membru GAL trebuie să se identifice cu denumirea GAL-ului, pe care îl va reprezenta. Dacă nu se ajunge la un consens, atunci la acest subiect se revine și la ședința următoare. Dacă apar mai variante multe, atunci toate propunerile se scriu de către facilitator pe flipchart și se organizează procesul de vot pentru fiecare dintre ele. Propunerea cu cel mai mare număr de voturi este desemnată ca viitoarea denumire a GAL-ului, însă dacă o parte sau un grup de participanți își exprimă categoric dezacordul, atunci se propune prelungirea discuțiilor în acest sens și la următoarele ședințe.  

De obicei, tot la ședința nr. 4, echipa de implementare prezintă modelul formularului de idei de proiecte, explicând că vor fi colectate pentru planificarea strategică și pentru a crea „Portofoliul de idei de proiecte”.  

La etapa următoare se formează Portofoliul ideilor de proiecte ale GAL-ului. Şi acest lucru este deosebit de important. Aproximativ în a treia sau a patra lună de lucru, în cadrul unei întâlniri eu anunț o astfel de informaţie:  

– Doamnelor şi Domnilor, bunăstarea regiunii voastre depinde direct de bunăstarea fiecăruia dintre voi și a membrilor familiei voastre. Acest lucru înseamnă, că aici şi acum trebuie să vă gândiţi ce puteţi face pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii voastre. Aveţi frizerie în sat?  

– Nu.  

– Aveţi nevoie de frizerie în sat?  

– Da. Pentru că cea mai apropiată se află în centrul raional, la 20 km distanţă (calcule simple: costul transportului tur-retur, timpul pierdut, incomodităţi legate de condiții meteo etc.).  

Aceleaşi întrebări se referă la serviciile de vulcanizare, de morărit, de croitorie şi de reparaţie a încălţămintei, taxi, farmacie, servicii de colectare şi prelucrare a deşeurilor, organizarea timpului liber pentru diferite categorii de vârstă și multe altele.  

Cu siguranţă, în fiecare sat nu poate şi nici nu trebuie să existe și să funcționeze toate cele enumerate mai sus. Dar, presupunem că pe teritoriul GAL-ului vor apărea unele sau alte servicii și întreprinderi, iar în acelaşi timp, despre acest lucru vor afla vecinii din satele apropiate care vor solicita aceste servicii. Asta înseamnă:  

  • se formează piaţa locală de servicii şi apar (foarte puţine încă, dar apar!) locuri de muncă (până în centrul raionalsunt20 km, dar până în satul vecin sunt 15 minute de mers pe jos); 
  • se formează un ciclu economic închis (banii rămân acasă, în comunitate);
  • are loc schimbul de bunuri,și cel mai important
  • apare și se consolidează comunicarea între localnici.”

Portofoliul ideilor de proiecte este elaborat în baza colectării ideilor de proiecte din partea comunității locale. Aceste idei trebuie să fie formulate succint și să ofere doar informații de bază despre persoana/instituția/organizația care dorește să le implementeze – în ce constă ideea de proiect și care este bugetul aproximativ pentru realizarea acestuia. Pentru acest proces se recomandă folosirea fișelor cu idei de proiecte. 

Portofoliul de proiecte permite să înțelegem dacă obiectivele și măsurile elaborate în baza analizei teritoriului și analizei SWOT corespund cu inițiativele comunităților locale, deoarece în cazul în care am formulat anumite obiective specifice sau măsuri pentru implementarea cărora nu există idei de proiecte și inițiative de implementare, aceste obiective și măsuri vor fi greu de realizat. Totuși, pot fi anumite situații în care chiar în lipsa ideilor de proiecte, GAL-ul consideră că obiectivul sau măsura este foarte importantă pentru el, în cazul respectiv exercițiul de corelare ajută GAL-ul să conștientizeze pentru ce obiective și măsuri trebuie să depună un efort mai mare în ceea ce privește promovarea problemelor și resurselor existente, lucru cu comunitățile locale pentru trezirea activismului, implementarea activităților și proiectelor ce vor contribui la realizarea obiectivului și măsurii. 

“Una din anexele Strategiei este Portofoliul ideilor de proiecte, care constă din ideile de activități și proiecte ale locuitorilor GAL-ului, şi a viitorilor membri GAL. În procesul de colectare a ideilor (care poate dura și două, trei ședințe) amintim de fiecare dată că acesta nu este un concurs de proiecte, ci este doar identificarea acelor domenii, pe care GAL-ul ar dori să le dezvolte. În cadrul unei întâlniri ulterioare, vom parcurge lista de idei acumulate și vom începe să le grupăm pe domenii. Așa se nasc măsurile de dezvoltare a GAL-ului – respectând modul în care locuitorii văd și doresc acest lucru.” 

În articol au fost incluse fragmente din impresiile Anei Cerneva, una dintre persoanele care a pus bazele abordării LEADER în Republica Moldova, facilitator în procesul de crearea și revitalizarea a peste 10  GAL-uri și  director executiv al Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova. 

Acest articol este realizat în cadrul Campaniei promoționale „De la A la GAL” finanțată de Uniunea Europeană, Polish Aid, USAID și implementată de Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova și Solidarity Fund PL în Moldova. Partener strategic – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova. Conținutul acestui articol nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene, Polish Aid sau USAID. 


Distribuie